- cvadratúrã
- s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. cvadratúrii; pl. cvadratúri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
cvadratură — CVADRATÚRĂ s.f. 1. Construire exclusiv cu rigla şi cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ♢ Cvadratura cercului = problemă (nesoluţionabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeaşi suprafaţă cu … Dicționar Român
cuadratură — CUADRATÚRĂ s.f. v. cvadratură. Trimis de cristi, 21.07.2008. Sursa: DEX 98 CUADRATÚRĂ s.f. v. cvadratură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
cvadratrice — CVADRATRÍCE s.f. (mat.) Curbă folosită pentru cvadratura cercului sau a altei figuri. [var. cuadratrice s.f. / < germ. Quadratrix, cf. lat. quadrare – a ridica la pătrat]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN CVADRÁTRICE s … Dicționar Român